Bonsoir, bad boy! Qu'est-ce que tu fais? Mi-ar plăcea să îmi citești aberațiunea, dar cu siguranță ești prea măcinat de gânduri în timp ce asculți muzică bună...Da, la fel de bună ca cea pe care am ascultat-o în timp ce trăgeam din țigară, iar tu trăgeai din mine.
Mă întrebi dacă vreau să se repete? Să știi că nu m-ar deranja deloc să plec de-acasă chiar și într-o seară ploioasă de toamnă. Nu știu ce ar merita mai mult să fac acest efort, tu sau iarba de calitate...
Cert e faptul că aș pleca în grabă către tine. Nu aș sta prea mult pe gânduri, nici nu m-ar interesa ce iau pe mine, aș trage prima pereche de blugi care mi-ar pica-n mână și cămașa mea preferată în carouri. Maioul meu mulat negru de sub ea, știu sigur că o să te excite, iar după primele fumuri o să vrei să mă dezbraci la fel ca data trecută.
Ajung la tine și mă primești în camera ta obscură, deja puțin fumat, iar muzica celor de la Pink Floyd se aude în surdină. Tu mă privești însetat, dar te abții și doar îmi întinzi mâna ca să mă așez lângă tine. Ne privim în ochi, așa cum nu am făcut-o niciodată, fumăm, povestim și ascultăm muzică. Brusc, te apucă o poftă de mine, iar eu nu opun rezistență. Începi să mă săruți ca un înfometat, să îmi muști buzele la fel cum mușcă un câine dintr-o bucată de carne. Apoi mă împingi ușor pe spate în timp ce mâinile tale deja se joacă cu sânii mei. Îți dai seama ușor cât de excitată sunt, dar respirația ta îmi confirmă că și tu ești la fel. Începi să mă săruți ușor pe gât și cobor și tot cobori. Amețită cum sunt, zâmbesc căci știu unde vei ajunge. Îmi tragi blugii jos, iar lenjeria mea, neagră și ea, te face să mă dorești mai tare. Te joci cu limba pe linia bikinilor, iar mie îmi vine să mă urc pe pereți. Te țin de cap și involutar te trag în mine, îți simt limba umedă și caldă, iar tu continui să îmi săruți sexul. Urci înapoi, mă săruti și constat că nu am chiar un gust rău. În timp ce mă săruți și mă atingi, te dezbrac și te primesc în mine. Te simt în fiecare celulă a corpului meu. Alergi prin mine și plăcerea pe care mi-o oferiți, tu și cu iarba, mă face să vreau mai mult. Cred că voi doi mergeți mână-n mână, iar unul fără celălalt nu ați avea atâta putere asupra mea. Nu aș mai vrea să ieși din mine, sunt foarte excitată, iar dintr-o dată un alt val de căldură îmi traversează tot trupul. Încep să tremur și să simt senzații ce nu pot fi descrise. Nici tu nu ești mai prejos, iar pupilele tale dilatate mă privesc neîncetat. Îmi zâmbești și rămânem goi, îmbrațișați multă vreme.
Deodată revin la realitate, te văd lângă mine gol, mă încearcă un sentiment de vinovăție
și creierul îmi dictează două versuri ale unui artist autohton:
"Știu că nu-i bine, știu că ești fructul oprit,
Dar ce n-am voie, mă ambiționează-nzecit..."
